Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” poate face din nou şedinţe de dializă hepatică după o perioadă de peste doi ani în care procedura a fost sistată din motive birocratice.

Purtătorul de cuvânt al spitalului, Ionuţ Nistor, a declarat, într-o conferinţă de presă, că începând din luna martie a acestui an unitatea medicală se regăseşte pe lista unităţilor în care este derulat Programul Naţional de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice.

„În unitatea medicală se făceau astfel de proceduri încă din anul 2010, când Spitalul Clinic ‘Dr. C. I. Parhon’ a fost inclus în Programul Naţional de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice, fiind realizate aproximativ 36 de dialize hepatice care au făcut diferenţa între viaţă şi moarte. Procedura nu a mai putut fi efectuată însă de la începutul anului 2019. Atunci, aceasta nu a mai fost decontată de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din cauza faptului că spitalul folosea un aparat care nu era inclus pe lista materialelor prevăzute de normele în vigoare”, a declarat Ionuţ Nistor.

Reluarea dializei hepatice a fost făcută recent prin tratarea unui bărbat în vârstă de 46 de ani care a ajuns la Spitalul din Siret, judeţul Suceava, pe data de 5 iulie cu o stare generală alterată şi cu icter.

Prima suspiciune a fost leptospiroza, o boală infecţioasă acută cauzată de contactul omului cu dejecţiile şobolanilor şi şoarecilor sau de contactul direct cu animalele purtătoare, fiind transferat la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Ulterior, pentru că şi funcţia rinichilor era degradată, a fost transferat a doua zi la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon”, direct în Anestezie şi Terapie Intensivă.

Cazul bărbatului este unul impresionant, acesta are grijă singur de cei doi copii după ce soţia sa a plecat la muncă în străinătate.

„Pacientul era într-o stare gravă. Era dispneeic, avea insuficienţă hepatică severă acută şi nu se cunoştea anterior cu alte afecţiuni cronice, astfel că a fost considerată salvatoare efectuarea dializei hepatice. Au fost făcute două şedinţe care au dus la ameliorarea stării generale a pacientului. În prezent, el poate respira singur, este conştient, dar cu o stare generală critică, fiind în continuare urmărit în ATI”, a explicat Ionuţ Nistor.

Medicul anestezist Liviu Antohi, şeful secţiei ATI din cadrul Spitalului Clinic „Dr. C. I. Parhon” a declarat, la rândul său, că pacientul nu ar fi avut nicio şansă de supravieţuire dacă nu era supus dializei hepatice.

„A venit la noi cu disfuncţii organice multiple. Am decis să îi supleăm funcţia respiratorie prin ventilaţie mecanică, să supleăm funcţia renală prin hemodializă, însă pentru substituţia funcţiei hepatice nu este decât modalitatea aceasta, dializa hepatică. Dacă nu recurgeam la o astfel de procedură pacientul nu avea şanse de supravieţuire. Practic, i-am oferit o şansă la viaţă prin această procedură. Pacientul are o evoluţie bună. Are respiraţie spontană, acum este conştient, este stabil hemodinamic, funcţia normală e cvasinormală. El comunică cu noi, lucru care nu era posibil atunci când a fost internat”, a explicat Liviu Antohi.

Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” este singura unitate medicală din zona Moldovei unde se efectuează dializă hepatică. Astfel de proceduri se mai fac doar la Bucureşti. O procedură de acest gen costă 15.000 de lei. Anual, la Spitalul Parhon din Iaşi medicii efectuează în medie de zece astfel de proceduri de dializă hepatică.

„Tehnica de dializă hepatică este o metodă extracorporeală, suportivă hepatic, prin care se suplineşte funcţia de detoxifiere a ficatului şi se îndepărtează acele toxine care sunt legate de albumină cât şi toxine care sunt solubile în apă, având drept scop regenerarea ficatului şi creşterea supravieţuirii acestor pacienţi. În ciuda progreselor înregistrate în terapia intensivă mortalitatea pacienţilor cu insuficienţă hepatică este foarte ridicată, între 40 şi 80%. Astfel că dializa hepatică şi transplantul hepatic reprezintă modalităţi terapeutice accesibile şi în ţara noastră, şi astfel creştem şansele de supravieţuire a acestor pacienţi. Dializa hepatică se face în insuficienţa hepatică acută, care poate avea cauze infecţioase, toxice, metabolice, boli autoimune, cât şi în acutizarea unei suferinţe hepatice cronice”, a explicat Carmen Volovăţ, coordonatorul programului. AGERPRES