La nivel mondial, prevalența obezității s-a dublat în ultimii 50 de ani. Descrisă ca fiind o afecțiune cronică, recurentă și multifactorială, având consecințe metabolice, biomecanice și psihosociale, obezitatea este factor de risc pentru numeroase tipuri de cancer, rivalizând chiar cu fumatul în topul cauzelor prevenibile pentru bolile oncologice. Mai mult, în rândul comunității științifice, există temerea că pandemia de obezitate cu care se confruntă în prezent omenirea ar  putea genera un nou val de cancere asociate acestei afecțiuni, de o agresivitate mare și cu o latență mult scurtată.

„Studiile au asociat obezitatea cu peste 13 tipuri diferite de cancer, care apar inclusiv la nivelul tubului digestiv, a glandelor anexe sau a organelor învecinate (esofag, stomac, colon, ficat, rinichi, vezică biliară, pancreas), la nivelul aparatului reproducător feminin (ovar, endometru, sân – la femei aflate în postmenopauză), la nivelul aparatului reproducător masculin (prostată) și altele (meningiom, tiroidă, mielom multiplu și limfom non-Hodgkin). Astfel, la nivel mondial, procentul total de cancere atribuibile obezității este de 11,9%, în cazul bărbaților, și de 13,1%, în cazul femeilor”, a menționat Adina Rusu, Specialist în Nutriție și Dietetică, într-un material pentru portalul DespreObezitate.ro.

 Supraproducția de insulină și factori de creștere asemănători insulinei, într-un organism ce prezintă rezistență la insulină, promovează proliferarea celulară, inclusiv a cancerelor”

Adina Rusu explică faptul că mecanisme comune, precum acumularea de grăsime ectopică (depozite formate în țesuturi care, în mod normal, conțin foarte puțină grăsime), producția alterată de adipocitokine (factori produși de celulele adipoase, care afectează echilibrul metabolic, sațietatea și funcția de reproducere), fluctuațiile hormonale și meta-inflamația (definită ca statusul inflamator cronic de joasă intensitate cauzat de dezechilibre hormonale) au fost propuse ca acționând, fie independent, fie sinergic în sensul creșterii riscului de cancer.

Cele mai multe dintre aceste tipuri de cancer se dezvoltă și metastazează în vecinătatea zonelor bogate în țesut adipos. Inițial, inflamația locală începe prin hipertrofia adipocitelor și creșterea necrozei celulare, fapt care determină intervenția celulelor sistemului imun (inițial macrofagele). Interacțiunile dintre adipocitele hipertrofiate, mărite în volum, și celulele imunitare proinflamatorii exacerbează, mai departe, micromediul inflamat, conducând la meta-inflamație și transformare celulară. În paralel, supraproducția de insulină și factori de creștere asemănători insulinei, într-un organism ce prezintă rezistență la insulină, promovează proliferarea celulară, inclusiv a cancerelor. În timp ce majoritatea adipocitokinelor și factorilor de creștere eliberați în obezitate induc patogeneză generală, unii, așa cum sunt estrogenii, au o influență mai țintită, acționând asupra sistemului reproducător feminin”, arată specialistul în Nutriție și Dietetică.

Adina Rusu recunoaște că este încă greu de descifrat pentru specialiști cum un set similar de anomalii produse de obezitate poate conduce la tipuri diferite de cancer, mecanismele care produc aceste cancere diverse rămânând eluzive.

Reducerea consumului de alimente ultra procesate și creșterea consumului de alimente de origine vegetală

Potrivit acesteia, creșterea, în ultimele decenii, a incidenței cancerelor corelate cu excesul ponderal subliniază importanța obezității ca prioritate de sănătate publică în lupta împotriva afecțiunilor oncologice. Astfel, pe lângă menținerea greutății în limite normale,  corectarea alimentației are, la rândul său, o importanță majoră pentru prevenția cancerului.

Conform studiilor, persoanele obeze consumă, în general, mai puține alimente de origine vegetală, acestea fiind surse atât de fibre, cât și de fitonutrienți importanți în lupta organismului cu afecțiunile oncologice. Se recomandă, de asemenea, reducerea consumului de alimente ultra procesate. Studiile au arătat că o creștere cu 10% a proporției de alimente ultraprocesate din meniul zilnic este asociată cu o creștere cel puțin la fel de mare a riscului de cancer, în general, și a riscului de cancer de sân, în mod special”, arată Adina Rusu.

De asemenea, contează foarte mult nu doar ceea ce mâncăm, ci și momentul în care luăm masa. Astfel, studiile de crononutriție au arătat că mâncatul pe timpul nopții modifică ritmul circadian al organismului, fapt ce asociază, la rândul său, o creștere a riscului de cancer.

„În concluzie, măsurile de prevenție a bolilor oncologice trebuie să urmărească, acolo unde este cazul, și scăderea în greutate prin corectarea alimentației pe termen lung, prin crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cu reducerea consumului de alimente ultra procesate și creșterea consumului de alimente de origine vegetală”, concluzionează Adina Rusu.