Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om provoacă infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe cum ar fi Sindromul respirator acut sever (SARS). COVID-19 este boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit (SARS-COV2). Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în noiembrie 2019.
Institutul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) a publicat recent o listă vastă de categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire cu noul coronavirus din cauza afecțiunilor medicale preexistente:
- Boli respiratorii cronice (pe termen lung), cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), emfizem sau bronșită
- Boli cardiace cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă
- Boli renale cronice
- Boli hepatice cronice, cum ar fi hepatita
- Afecțiuni neurologice cronice, cum ar fi boala Parkinson, boala neuronilor motorii, scleroza multipla (SM), dizabilitate de învățare sau paralizie cerebrală
- Diabet zaharat
- Afecțiuni ale splinei – de exemplu, boala celulelor seceră sau scoaterea splinei
- Persoanele cu un sistem imunitar slăbit ca urmare a unor afecțiuni cum ar fi HIV și SIDA, persoane care fac chimioterapie sau urmează un tratament cu steroizi
- Persoane supraponderale, cu un indice de masa corporală (IMC) de 40 sau mai mare
- Femeile însărcinate
- Persoanele cu vârsta de peste 70 de ani
Centrul pentru controlul și prevenția bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC) are, de asemeni, persoanele cu boli hepatice pe lista categoriilor de persoane cu risc crescut în cazul îmbolnavirii.
Prin urmare, cea mai gravă manifestare pe care o poate avea infectarea cu COVID 19 este SARS – Sindrom respirator acut sever. Pornind de la acest fapt, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un studiu efectuat recent pe trei cazuri de persoane care s-au încadrat, conform OMS, patologiei SARS și care aveau hepatită virală.
Insuficiența hepatică este o afecțiune comună și a fost raportată în până la 60% dintre pacienții care suferă de SARS. Majoritatea acestor pacienți au fost tratați cu antibiotice, medicamente antivirale și steroizi, care sunt potențiali hepatotoxici. Prin urmare, dacă infecția SARS-CoV poate duce la deteriorarea ficatului în sine nu poate fi afirmat, însă medicația îngreunează cu siguranță funcționarea normală a ficatului. Concluziile studiului au relevat faptul că SARS-CoV se poate instala în ficat și poate duce la inflamație lobulară ușoară până la moderată și apoptoză.
Prezența mitozelor proeminente în rândul hepatocitelor, posibil datorită stării hiperproliferative și a stopului ciclului celular, este o caracteristică esențială a patologiei hepatice în SARS. Cu o mai bună cunoaștere a patologiei infecției SARS-CoV, inclusiv a probabilității replicării virale în hepatocite, pot fi descoperite terapii specifice pentru a reduce replicarea virală și a îmbunătăți evoluția clinică a bolii.
Mai mult decât atât, unele persoane care trăiesc cu hepatita B și hepatita C au și alte afecțiuni cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și diabet zaharat, prin urmare au un risc crescut de îmbolnavire cu o formă severă de infecție COVID-19.