Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om provoacă  infecţii  respiratorii,  de  la  răceala  comună  la  boli  mai  severe  cum  ar  fi   Sindromul respirator acut sever (SARS). COVID-19 este boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit (SARS-COV2). Acest nou virus şi  această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în noiembrie 2019.

Institutul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) a  publicat  recent  o  listă vastă de  categorii de  persoane  cu  risc  crescut  de îmbolnăvire  cu  noul  coronavirus  din  cauza  afecțiunilor  medicale preexistente:

  • Boli respiratorii  cronice  (pe  termen  lung),  cum  ar  fi  astmul,  boala  pulmonară obstructivă cronică (BPOC), emfizem sau bronșită
  • Boli cardiace cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă
  • Boli renale cronice
  • Boli hepatice cronice, cum ar fi hepatita
  • Afecțiuni neurologice cronice, cum ar fi boala Parkinson, boala neuronilor motorii, scleroza multipla (SM), dizabilitate de învățare sau paralizie cerebrală
  • Diabet zaharat
  • Afecțiuni ale splinei – de exemplu, boala celulelor seceră sau scoaterea splinei
  • Persoanele cu un sistem  imunitar slăbit ca urmare a unor afecțiuni cum ar fi HIV și SIDA, persoane care fac chimioterapie sau urmează un tratament cu steroizi
  • Persoane supraponderale, cu un indice de masa corporală (IMC) de 40 sau mai mare
  • Femeile însărcinate
  • Persoanele cu vârsta de peste 70 de ani

Centrul pentru controlul și prevenția bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC) are, de asemeni, persoanele cu boli hepatice pe lista categoriilor de persoane cu risc crescut în cazul îmbolnavirii.

Prin urmare, cea mai gravă manifestare pe care o poate avea infectarea  cu  COVID  19  este SARS – Sindrom respirator acut sever. Pornind de la acest fapt, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un studiu  efectuat  recent  pe  trei  cazuri  de  persoane  care  s-au încadrat, conform OMS, patologiei SARS și care aveau hepatită virală.

Insuficiența hepatică este o afecțiune comună și a fost raportată în până la 60% dintre pacienții care suferă de SARS. Majoritatea acestor pacienți au fost tratați cu antibiotice, medicamente antivirale și steroizi,  care  sunt  potențiali  hepatotoxici.  Prin  urmare,  dacă  infecția  SARS-CoV poate duce la deteriorarea ficatului în sine nu poate fi afirmat, însă medicația îngreunează cu siguranță funcționarea normală a ficatului. Concluziile studiului au relevat faptul că SARS-CoV se poate instala în  ficat și poate duce la inflamație lobulară ușoară până la moderată și apoptoză.

Prezența mitozelor proeminente în rândul hepatocitelor, posibil datorită stării hiperproliferative și a stopului ciclului celular, este o caracteristică esențială a patologiei hepatice în SARS. Cu o mai bună cunoaștere a patologiei infecției SARS-CoV, inclusiv a probabilității replicării virale în hepatocite, pot fi descoperite terapii specifice pentru a  reduce replicarea virală și a îmbunătăți evoluția clinică a bolii.

Mai mult decât atât, unele persoane care trăiesc cu hepatita B și hepatita C au și alte afecțiuni cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și diabet  zaharat, prin  urmare au un risc crescut de îmbolnavire cu o formă severă de infecție COVID-19.