În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu „World Antimicrobial Awareness Week”, inițiată de Organizația Mondială a Sănătății. Rezistența la antibiotice/antimicrobiene este o problemă majora de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.


Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, agenția de cercetare de piață iSense Solutions, împreună cu profesioniștii Rețelei de Solidaritate au desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 ș65 de ani, cu o marjă de eroare de+/- 4.38% și un nivel de încredere de 95%. Rezultatele studiului arată că, deși 94% dintre respondenți știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficiența și 92% au auzit de termenul „rezistență la antibiotice”, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (52%) au luat antibiotice în ultimul an.

Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice: 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Când vorbim despre informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii/a rănilor, însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră INCORECT că durerea de dinți poate fi tratata cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

În acest context se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistența la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

Principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul [91%], farmacistul [42%] și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu [17%]. De asemenea, 62% declară că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre romanii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate, corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice, arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistentei la antibiotice/antimicrobiene în general, dar și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.

Farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate, a declarat că „rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49% dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat ca antibioticele sunt eficiente în caz de răceală, iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural, unde accesul la informații și infrastructura medicală este mult mai restrâns”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Rețelei de Solidaritate și coordonatoare a campaniei, accentuează că „deși descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecții, salvând astfel milioane de vieți, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greșită a acestora ne poate duce la situația în care microbii vor deveni rezistenți la toate medicamentele cunoscute și astfel milioane de vieți vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Astfel crește riscul de infecții ce nu var mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. Antibioticele/antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripția medicului, urmând întocmai modul de administrare și durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate, completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”.

Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românești fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind susținute în aceasta procedura de către autorități, așa cum se întâmplă în alte state. Pe de altă parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”